Ce documente îi trebuie unui ONG ca să primească o donație?
Chitanța dovedește că banii au intrat în organizație. Actul de donație este altceva: el stabilește transferul dreptului de proprietate, iar forma lui depinde de suma donată și de tipul bunului.
Răspuns scurt
- Pentru bani și bunuri mobile corporale de până la 25.000 lei este suficient darul manual, fără notar.
- Peste 25.000 lei și pentru orice bun imobil, donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.
- Bunurile mobile donate trebuie enumerate și evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privată.
- Promisiunea unui donator de a dona în viitor este valabilă doar în formă autentică.
- Chitanța rămâne documentul de încasare și nu ține locul actului de donație.
Ce spune legislația
- Codul civil (Legea 287/2009) art. 1011 alin. (1): donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.
- Art. 1011 alin. (2): sunt exceptate de la forma autentică donațiile indirecte, cele deghizate și darurile manuale.
- Art. 1011 alin. (4): bunurile mobile corporale de până la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, încheiat prin acordul de voințe însoțit de predarea bunului.
- Art. 1011 alin. (3): bunurile mobile care fac obiectul donației trebuie enumerate și evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privată, sub sancțiunea nulității absolute.
- Art. 1012: notarul înscrie contractul de donație autentic în registrul național notarial, iar dispozițiile în materie de carte funciară rămân aplicabile.
- Art. 1014 alin. (1): promisiunea de donație este supusă formei autentice, sub sancțiunea nulității absolute.
- Legea 32/1994 art. 1: contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, iar actul de mecenat în formă autentică, deci sponsorizarea nu se documentează ca donație.
- Legea contabilității 82/1991 art. 6 alin. (1): fiecare operațiune se consemnează la momentul efectuării ei într-un document care devine astfel document justificativ.
Exemple practice
- Un donator virează 500 lei în contul asociației: nu e nevoie de notar, iar dosarul se închide cu extrasul de cont și chitanța.
- O firmă donează 40 de scaune evaluate la 12.000 lei: semnezi un înscris care le enumeră și le evaluează, apoi un proces-verbal de predare-primire.
- Un donator vrea să lase fundației un teren: donația se face doar prin înscris autentic la notar și urmează înscrierea în cartea funciară.
- Un donator promite 60.000 lei în trei tranșe anuale: angajamentul îl obligă doar dacă promisiunea de donație a fost autentificată.
- Un donator persoană fizică aduce un laptop de 4.000 lei: rămâne dar manual, dar înscrisul de evaluare este cel care îți permite să înregistrezi bunul.
Greșeli frecvente
- Se emite chitanța și se consideră dosarul complet: chitanța dovedește încasarea, nu transferul dreptului de proprietate asupra unui bun.
- Se primesc bunuri fără înscrisul de enumerare și evaluare cerut de art. 1011 alin. (3), deși sancțiunea este nulitatea absolută a donației.
- Se semnează un contract de donație sub semnătură privată pentru un imobil: actul este nul, iar bunul nu poate fi înscris în cartea funciară.
- Se tratează promisiunea de donație ca pe un angajament obișnuit: fără formă autentică, organizația nu poate pretinde decât cheltuielile făcute în considerarea promisiunii.
- Se crede că donația nu poate fi primită fără înscrierea în Registrul entităților: aceea condiționează redirecționarea de 3,5% și facilitatea sponsorului, nu donația în sine.
Cum te ajută 4ong
- Îți indică actul potrivit la fiecare donație înregistrată — dar manual, înscris autentic sau promisiune de donație — după sumă și tipul bunului.
- Păstrează pe donația în natură înscrisul de enumerare și evaluare împreună cu procesul-verbal de predare-primire.
- Ține în fișa donatorului atât actul de donație, cât și chitanța, ca cele două documente să nu mai fie confundate.
- Urmărește tranșele unei promisiuni de donație și îți semnalează tranșa scadentă care nu a fost încasată.